_conferinte individuale

conferinte individuale
13-16 mai, intre 10:00-11:00 si 13:30-16:00

invitati :

13 mai:

Camelia Danila, arhitect
Titlu: "Dezvoltare durabila rurala - studiu de caz: Vrin, Vals, Vorarlberg"
Descriere: Conceptul de dezvoltare durabilă a apărut relativ recent dintr-o necesitate acută de a gândi responsabil viitorul şi este actualmente acceptat şi sprijinit pe plan mondial. Dezvoltarea durabilă este o abordare care are ca scop echilibrarea problemelor sociale, economice şi impactul acţiunilor noastre asupra mediului înconjurător.
Zonele rurale acoperă mai mult de 80% din teritoriul Europei, găzduind însă doar 25% din populaţie, fiind caracterizate de multiple activităţi, o structură socială unică şi tradiţii culturale foarte vechi. În Europa mediul rural este în plin proces de schimbare, care se accelerează odată cu integrarea noilor ţări din Europa de Est. UE acordă o atenţie deosebită dezvoltării zonelor rurale, acestea fiind principala sursă de hrană, dar şi spaţiu de conservare a naturii şi turism. Se consideră că viitorul acestor zone nu trebuie privit doar în termeni de dezvoltare a agriculturii ci ca un sistem social şi economic.
Prezentarea include studii de caz din Elveţia, unde există o politică intensă de dezvoltare a mediului rural: politici agricole şi forestiere, de promovare a turismului, protecţia naturii şi a peisajului, amenajarea teritoriului, politici regionale şi de transport, financiare, ele însă adaptându-se nevoilor particulare ale cantoanelor şi comunelor.


Mario Kuibus, arhitect
Titlu: "TUB - O necesitate pentru Bucuresti"
Descriere: Proiectul TUB (TransCentral Urban Bucureşti) propune o regândire a zonei centrale din Bucureşti. La baza acestui demers stă dorinţa de a identifica principalele valori culturale ale oraşului şi de a le conecta printr-un traseu pietonal şi pentru biciclişti.Proiectul TUB îşi propune un traseu alternativ pentru centrul oraşului, separat de sistemul carosabil şi implementabil prin folosirea infrastructurii existente. Iniţiativa porneşte din necesitatea de a regândi spaţiul public bucureştean, transformând zona centrală într-un adevărat sistem de “camere urbane” legate de un traseu de pietoni şi biciclişti. […] Spaţiul comunitar reprezintă un nucleu pentru fiecare oraş, din acest motiv el trebuie folosit mai ales pentru a genera o creştere a conştiinţei proprii a comunităţii.

Vasile Mitrea, arhitect
Titlu: "Municipiul Cluj Napoca vizavi de exigentele Uniunii Europene"
Descriere: Sibiul a demonstrat ca atunci cand exista un interes major la care sa subscrie toata comunitatea, repectiv, afirmarea orasului in context national-international, o speranta poate deveni realitate.
Municipiul nostru are multe atu-uri pentru a-si putea permite ca intr-un viitor nu prea indepartat sa aspire nu numai la statutul de oras model al Romaniei ci chiar la inscrierea in categoria oraselor demne de interes ale Europei. Vom cauta deci sa semnalam cateva din tintele ce ar trebui avute in vedere in urmatorii 10-15 ani, tinte care insumate, pot contribui la emergenta unui scenariu al devenirii acestei urbe milenare. Dar este de subliniat mereu ca de la a dori pana la a se infaptui un ideal, trebuie nu numai stabilite optiunile cu mult discernamant, gandire perspectiva, sistemica si integratoare, continuitate in pilotarea si, mai ales, o societate civila capabila sa isi decida viitorul, obligand ad=tia sa gaseasca strategia decisiva fiecarei etape a parcursului spre finalul dorit.

Attila Beer,
Titlu: "Energie2"
Descriere: O scurta prezentare a firmei Alukönigstahl, a valentelor si ofertei generale va fi urmata de exemplificarea implicarii producatorilor de sisteme pentru invelisuri de cladiri ( Schüco International si Jansen) in gasirea solutiilor pentru constructii sustenabile, cu grad mare de eficienta energetica. Conceptul Energie2 , economisirea de energie, producere de energie, prezentat de Schüco International in urma cu 2 ani astazi este perfect realizabil in practica, exemplificat de sistemul complex de pereti cortina, Energie2, care va fi descris in continuarea prezentarii.

Horatiu Racasan, arhitect
Titlu: Spatiul (r)urban
Descriere: -

Ion Andreca,arhitect
Titlu: "ion_acasa"
Descriere: -

Szabolcs Gutmann, arhitect
Titlu: "Metamorfoza fortifi caţiei din Sibiu sau Capitală Culturală Europeană – Sibiu 2007"
Descriere: Unde este mai exact orașul Sibiu și ce a făcut ca să merite titlul de Capitală Culturală Europeană în 2007?
Cei care vin aici și care sunt interesaţi de vizitarea acestui oraș își pun adesea aceste întrebări.
Răspunsul la prima întrebare e de fapt o condiţionare legată de poziţia geografi că, sau mai degrabă de momentul istoric din evul mediu în care Regele Ungariei le-a acordat saxonilor de la nordul Carpaţilor Meridionali misiunea de a apăra Transilvania și implicit Europa. O propoziţie importantă dintr-un slogan al zilelor noastre ne înștiinţează că „Sibiul e tânăr încă din 1191”. Cum este posibilă o asemenea realizare? Probabil că activitatea necontenită dejoacă planurile trecerii timpului, în special atunci când acţiunea are substanţă și când e binecuvântată. Dar ce semnifi că toate acestea în cazul Sibiului?

14 mai:



Augustin Ioan, arhitect
Ciprian Mihali,
Titlu: "Experiment în arhitectura românească"
Descriere: Ceva din etimologia termenului de proiectare ne vorbeşte despre necesitatea de a anticipa, de a pro-pune în permanenţă, prin intermediul proiectului de arhitectură, ceva în permanenţă inovator, provocator. Nou. Termenii la modă astăzi sunt diferiţi într-o oarecare măsură: “uncanny”, “unheilmlich” sau acel “ne-acasă” heideggerian. Pare paradoxal cumva să vorbeşti despre a nu fi în întregime acasă într-o operă filosofică şi, apoi, chiar arhitecturală care proslăveşte minuscula casă din Munţii Pădurea Neagră (sau, prin extensia de care nici Mircea Eliade nu este deloc străin, din orice cultură tradiţională) tocmai pentru capacitatea de a îngădui fiinţei să îşi atingă esenţa sa prin adăpostirea activă care este locuirea. Şi totuşi, anxietatea pe care o produce “arhitectura proiectivă” (odinioară “de avangardă”, azi experimentală - ca în cartea lui Peter Cook din 1970 - dar întotdeauna “fantastică”, cum o proclamă eponim chiar titlul cărţii lui Conrads şi Sperlich din 1963) este, în durată lungă, una fertilă.[...]

Brighita Lungu, student arhitect F.A. GM Cantacuzino Iasi
Laurian Ghinitoiu, stundet arhitect F.A. GM Cantacuzino Iasi
Titlu: "Muzeu contemporan - abordari opuse asupra intr-un sit din centrul istoric al Iasului"
Descriere: [...]In orasul Iasi se simte lipsa unui muzeu contemporan, iar cea mai pregnanta cerere este cea a unui muzeu de arta. Orasul are o traditie in cultura si arta de toate tipurile, fiind si un important centru universitar din tara. In ultimmii ani se observa o crestere in activitatile artistice si un interes sporit pentru acest gen de evenimente. [...]
Prin tema proiectului se cere rezolvarea functiunilor de muzeu de arta ce include expunere permanenta, temporara, cafenea, spatii pentru muzeografi, sali de studiu, administratie si un centru de informare a istoriei artei cu sali de lectura, aula, sectie de diateca.[...]
Subiectivismul in arhitectura este un subiect foarte larg, spatiile cu momente diferit create trecand direct prin filtrul proiectantului. Diversitatea ne este data de situl care este intotdeauna altul si/sau de arhitect cu bagajul sau de cunostinte si trairi.

dr.arh. Nicolae Țarălungă, arhitect, urbanist
Titlu: "Pentru o politica de arhitectura in Romania, stat membru UE"
Descriere: Pentru o politica de arhitectura in Romania, Stat Membru al Uniunii Europene
"Arhitectura nu poate salva lumea dar poate fi un bun exemplu" (Alvar Alto). Un document oficial privind politica arhitecturii[1] în România nu există în momentul de față. In consecință vor trebui definite acțiuni care să asigure coordonarea mecanismului pieței de arhitectură cu rolul integrat al profesioniștilor, administrației și mediului academic, atât în România, cât și în relație cu Statele Membre ale Uniunii Europene. Prezentul articol intenționează să pună la dispoziția cititorilor câteva clase de informații pe baza cărora să putem configura traseul profesiunii de arhitect și instrumentele ce pot fi utilizate în scopul promovării acestei profesiuni ca activitate culturală, într-un context competițional național și european.[...]
DE CE o politica pentru arhitectura?
Motivul elaborării unei politici de arhitectură poate fi rezultatul unei analize SWOT, evident elaborată într-o perioda mai lungă, în care mulți actori vor trebui implicați. Din simpla parcurgere a complexității pieței europene de arhitectură, punctată în acest articol, prima reacție justificată poate fi necesitatea de a ne imagina cum să răspundem activ la ceea ce se întâmplă în jurul nostru.[...]

Octav Olanescu, arhitect
Vlad Rusu, arhitect
Titlu: "Concurs international Voru, Estonia"
Descriere: Administratia locala a orasului estonian Voru, in parteneriat cu Uniunea Arhitectilor Estonieni, au lansat in data de 14 apr.2008 "Concursul International de Urbanism, deschis pentru amenajarea spatiala a malului lacului Tamula, in orasul Voru, Estonia".[...]
Solutia propusa de noi s-a bucurat de recunoasterea juriului prin acordarea locului 2. Acesta a apreciat integrarea armonioasa a noilor structuri urbane si functionale in cadrul natural existent, precum si crearea unei legaturi firesti cu tesutul orasului. De asemenea au fost apreciate prospetimea si atractivitatea noilor imagini arhitecturale ale spatiilor urbane si cladirilor propuse, buna organizare functionala si interesul aratat pentru crearea unor noi si interesante deschider vizuale spre lac si imprejurimi.

Stefan Bortnowski, arhitect
Titlu: "Invitatie la o discutie cu studentii"
Descriere: -

Rudolf Poledna,
Titlu: -
Descriere: -

Dorin Beu, Energobit
Titlu: Sisteme de iluminat cu leduri, povesti sau adevaruri
Descriere: În ultimii ani au aparut pe piaţă led-uri a căror caracteristici : durata de viaţă, eficienţa luminoasă păreau extrem de promiţătoare. Proiectele care s-au realizat cu LED-uri ridică diverse semne de întrebare , şi o primă concluzie ar fi că arhitecţii trebuie să regândească iluminatul artificial ca o sursă de suprafaţă şi una punctiformă.

Teodora Balan, student arhitect F.A.U. Cluj Napoca
Dragos Dascalu, student arhitect F.A.U. Cluj Napoca
Titlu: "Legaturi. De la «forma, functie, structura» la «Oras, arhitectura, natura»"
Descriere: Propunerea incearca sa raspunda problemelor unei zone neglijate din fostul Berlin de est. Situl se afla pe malul Spreeului intr-o zona foarte deosebita din punct de vedere a functiunilor existente, fiind inconjurat de parcuri/paduri tematice si zone predominate de diferite tipuri de locuire. Proiectul cauta sa imbunatateasca conditiile de viata ale locuitorilor creand noi functiuni atat la nivelul cartierului cat si la nivelul intregului oras, permitand astfel schimbarea dinamicii zonei si implicit revigorarea ei. Propunerea se constituie ca un raspuns alternativ la gandirea arhitecturii ca obiect rupt de contextul in care se amplaseaza. Considerand ca aceasta gandire si-a dovedit limitele (a se vedea Calatrava la Valencia) propunerea incearca sa lucreze cu toate straturile existente pe sit : strada, zona vegetala, malul raului si nu in ultimul rand componenta umana. Astfel ea potenteaza elementele din zona, fara a le distruge asa cum face arhitectura-obiect.

15 mai:

Daniel Kiss, arhitect
Title: Urban normality in post-socialist societies
Description:Exploring urban situations in post-socialist societies with special regard to their norm-driven processes is an indispensable instrument for understanding Eastern European cities’ anatomy.
Post-socialist countries have long been transforming with many of the changes and current values being determined by the region’s path dependence. One could argue with skepticism towards the justification of this statement that the above mentioned process has already terminated. Their attention should be called to the fact that, although these countries have formally indeed shifted to market economies and liberal democracies, with many already members of the European Union, plenty of their social norms and even operational standards are still rooted in their socialist past. This duality leads to complex and ambiguous situations in bureaucracy and other layers of the public realm, especially concerning responsibilities.
Furthermore, today's impasse of Eastern Europe's public realm is in a way a result of repeated resistance to a deadline. A temporary solution, in fact, depends on accepting a deadline of its own expiration, which has constantly been refused by post-socialist societies. An important feature of this "prolonged temporarity" is that the abstinence resulting from the lack of sufficient building regulations and the transitional powers' disability to develop viable spatial politics has given birth to emerging populist architecture.
I am convinced that understanding and decoding the social and other norms behind these phenomena attributes the designer with the ability to suggest viable urban development strategies for the region. The presentation will introduce this subject’s framework and its main topics, such as: informal societies, socialist industry’s legacy, flourishing corruption and concerns of socialist mass housing and current residential developments – to name a few.


Susan Parham,
Titlu: "The future of urban planning in a Romanian context: an outsider's perspective"
Description: -

Matthew Hardy,
Titlu: ” Architectural strategies for building sustainable tourism in Romania”
Descriere: -

Cezara Maier, student arhitect UAUIM Bucuresti
Stefana Micu, student arhitect UAUIM Bucuresti
Titlu: "Valorificarea ansamblului Cetatii de tip «Vauban» Alba Iulia"
Descriere:
- scurta descriere a acestui tip de fortificatie; istoric
- o comparatie intre situatia actuala a cetatilor de tip Vauban din Romania si Franta.
- ansamblul Cetatii de tip « Vauban » din Alba Iulia:
- istoric;
- pasii intreprinsi pana in prezent pentru valorificarea ansamblului si importanta lor (ex: restaurarea Portilor I, III si IV, podul mobil al Portii a III-a; intro¬ducerea canalizarii, energiei electrice si a altor facilitati in interiorul ansamblului, investitiile din santurile cetatii, etc.);
- starea actuala a cetatii ; contextul cultural, social si economic;
- proiecte in derulare [enumerarea acestora si detalierea proiectului de «Reconstituire si punere in valoare: acces latura de Vest Cetatea «Alba Carolia»»];
- miza turistica a ansamblului.
- importanta ansamblului in contextul cultural romanesc si european.

Vlad Rusu, arhitect
Titlu: "IN SITU. Pavilionul Germoplasmei"
Descriere: Pavilionul Germoplasmei a reprezentat o provocare. este una din situatiile fericite care rezulta din alaturarea cerintelor de tema unui program arhitectural complex, cu asectele calitative ale unui sit natural ce poate deveni in orice moment sursa de inspiratie. Pavilionul este situat intr-o gradina botanica, inconjurat de livezi de pomi fructiferi si urmareste sa inglobeze o ruina a unui zid de piatra, provenit de la o cladire din secolul al XVIIIlea. Gandit ca o cladire multifunctionala cu profil educational si de cercetare, pavilionul Germoplasmei gazduieste o sala de conferinte, spatii de cazare pentru invitati,spatii de laboratoare si o mica biblioteca. solutia arhitecturala aleasa este cea prin care noua cladire devine un liant intre elementele naturale si construite ale sitului, dorindu-se o prezenta cat mai discreta, ce mizeaza pe crearea unor spatii diverse si surprinzatoare si care activeaza pe principiul unei arhitecturi ecologice si peisagere.

Julean Ionut, student arhitect F.A.U. Cluj-Napoca
Titlu: "Castele si parcuri aradene"
Descriere: Ca regiune, Transilvania s-a aflat în permanenţă la confluenţa culturii apusene cu cea răsăriteana. Factori interni (dezvoltarea vieţii economico-sociale şi a relaţiilor de tip feudal, răspândirea catolicismului) şi externi (migraţiile şi stăpânirea maghiară) au prilejuit grefarea unor influenţe culturale specifice aparţinând unor populaţii străine, pe un fond deja existent, generând formarea unei societăţi identitare şi responsabile.[...]Acesta va fi fost şi momentul de maxima dezvoltare a reşedinţelor rurale ale distinşilor proprietari arădeni, reprezentând o lume ce avea să prospere şi în contextul adus de Marea Unire din anul 1918. Castelele de pe moşii erau oaze de linişte şi odihnă, departe de aglomeraţia urbană şi arşiţa câmpului lucrat de ţărani. Situate în zone mai mult sau mai puţin accesibile, cu drumuri prăfuite, acestea propun o contradicţie: un stil de viaţă elegant, dar lipsit de preţiozitate şi fast ceremonios, o sobrietate afişată prin construcţii robuste, adesea epurate de decoraţii inutile, în plină natură, fragedă, cu forme voluptoase, atrăgătoare, nealterate de voinţa umană. Bogăţia casei începe cu frumuseţea parcului – un „lux” necesar. Prezentarea încearcă să surprindă câteva secvenţe din istoria ansamblurilor rurale arădene (tipul „conacului” în câmpia Aradului, marile castele şi parcurile peisagere).

16 mai:


Rares Dragan, arhitect
Titlu: "Realitatea emergenta. Mediatecture."
Descriere: Prezentarea va incerca sa schiteze problematica virtualului in spatiul urban, notiune nou aparuta pe fondul tehnologiilor dezvoltate ce incep sa aibe aplicabilitate in arhitectura secolului XXI. Implicatiile dedublarii realitatii aduc in lumina probleme si concepte ce necesita o revizuire, o reactulaizare referiotare la perceptie, social si estetic. Astfel virtualul atenteaza la integritatea realului asa cum il cunosteam pana in urma cuputini ani. Situatia prezinta interes cu atata mai mult cu cat virtualul a depasit de mult stadiul jocurilor video si a acaparat sfere macro ale realitatii prin arhitectura contemporana. Discutia incearca sa puncteze acest moment in istoria arhitecturii si sa ofere un suport studiilor viitoare pe probleme punctuale ce vor fi identificate.

Klaus Birthler, arhitect
Titlu : „Trasee culturale pentru bicicletă”-experimetul care mi-a schimbat lumea
Descriere: Cateodata ne saturam de prostie si ne vine sa schimbam lumea.Frustrati de faptul ca nu ne baga nimeni in seama cateodata ne lasam pagubasi.
Traseele culturale pentru bicicletă, experimentul meu, e garanţia că acţiunea individuală schimbă lumea.
Fii primul care o face, altfel ceilalti iti fura ideea; Asociaza-te chiar daca ti-e concurent; Implica-te pentru binele comunităţii e cel mai bun lucru pe care-l poti face pentru cariera ta de succes.

Peter Murray, arhitect, președinte New London Architecture
Titlu: "New London Architecture"
Descriere: Peter Murray face parte dintre inițiatorii New London Architecture, organizație independentă care funcționează ca centru pentru mediul construit în capitala britanică. NLA administrează o bază de date de arhitectură și planificare urbană, care conține proiecte relevante realizate, în construcție sau propuse din Londra. NLA este locul în care specialiștii, politicienii și publicul larg pot afla despre schimbările din orașul lor și se constituie într-un spațiu al expunerii, dezbaterii și networking-ului.
Președintele NLA va prezenta inițiativa londoneză ca exemplu de bună practică pentru mediul public și privat din România si va vorbi despre importanța transparenței proiectelor urbane și antrenarea conștiinței publice cu privire la calitatea planificării în spațiul urban.

Conferinta din cadrul proiectului "Turnul Pompierilor - madeincluj.ro", finantat de OAR Romania din timbrul arhitecturii.

Bogdan Neagu Constantin, arhitect
Titlu: ” Proiect – participare la concursul pentru realizarea unui simbol al Dubaiului , amplasată în parcul EL Zabeel ”
Descriere: -

Mircea Moldovan, arhitect
Titlu: "Viziuni studentesti pentru interventii in zone centrale"
Descriere: -

Paul Mutica, arhitect
Titlu: "Piaţa Muzeului, prima piaţă a Clujului"
Descriere: FAU-UTCN a elaborat în ultimii patru ani studii pentru zone centrale şi pericentrale ale municipiului Cluj-Napoca.
Între timp, municipalitatea a cerut şi promovat studii noi de circulaţie şi proiecte de amenajare pietonală.
Conform noului studiu de circulaţie pentru municipiu, Piaţa Muzeului a devenit pietonală, alături de strada care o leagă de Piaţa Unirii, trecând prin faţa Casei Matei. Circulaţia auto se va menţine doar tangent cu extremitatea sa vestică, creând astfel un început de traseu pietonal major dinspre sud spre nord.
Astfel, din parcare ad-hoc, piaţa îşi recapătă rolul de cea mai veche piaţă a oraşului şi una dintre cele mai pitoreşti şi populate spaţii deschise ale acestuia.
La momentul finalizării acestui studiu, primăria nu avusese un proiect adoptat de amenajare a pieţei, fapt care a fost oportun dezvoltării, în cadrul şcolii, a mai multor familii de soluţii, prezentate succint în cadrul acestui studiu.